24 October, 2013

Dr. Boutros Boutros-Ghali, UN Sungttuan-Huapkip Paruknak


DR. BOUTROS BOUTROS-GHALI


Ram Ttangrual ih Sungttuan-Huapkip paruknak a si mi Mr. Boutros-Ghali hin kum nga a reimi Ram Ttangrual Pawlkom ih Sungttuan-Huapkip tuancam (term) pakhat cu 1992 January 1 ihsin a kai thok. 1991 December 3 ih Huapkip Khawmpi in a hril lai ah, Mr. Boutros-Ghali hi Egypt Ramleng Tlangbawizung ih Tlangbawipi Sangtu (Deputy Prime Minister) a si (himi kum May thla ihsin a ttuan thok). Himi hlan khal ah 1977 October thla ihsin 1991 tiang Ramleng Tlangbawi (Minister of State for Foreign Affairs) a rak ttuan dah.
           
Mr. Boutros-Ghali hi ramtamhuap zeizokpawl (affairs) ah rampalai (diplomat), jury upa (jurist), mizirthiam (scholar) le canganthiam hminthang dinhmun tivekpawl in hmun tampi ah a rak cangvai.
           
1987 ah Egyptian Tlangsuakbu (Parliament) ih sungtel a hung si ih, 1980 ihsin National Democratic Party ih sungttuan pakhat khal a si. Ram Ttangrual ih Sungttuan-Huapkip a si hlan tiang Ramtamhuap Socialist (Socialist International) ih Hotu-Sang (Vice-President) khal a si.
           
Ramtamhuap Juri-upapawl Kawmison (International Commission of Jurists) sungtel a rak si dah bang in, 1979 ihsin 1991 tiang Ramtamhuap Daan Kawmison (International Law Commission) ah sungtel a si. Daan mithiam, ramtamhuap zeizok buaipitu le, ramkhellam dengfelphung (political science) mithiam a sinak zawn ihsin zirnak hruang lam le ttuancilhnak lam pawlkom tampi (many academice and professional associations) thawn an pehtlaih aw. Cumipawl lakah a thupi deuhmipawl cu Ramtamhuap Dan Zirthlurhtlawng (Institute of International Law), Ramtamhuap Minung Canvo Zirthlurhtlawng (International Institute of Human Rights), African Senpihlawm Ramkhel Zirnakpawl (African Society of Political Studie), le Paris Ramkhel Zirnak Academy (Acadmie francaise, Paris) tivekpawl ih sungtel a sinak hi an si.
           
Mr. Boutros-Ghali hi ramtamhuap daan, minung canvo, sumtuahnaklam le zatlanglam tthansohnak, kuthnuairampawl (colonies) suahzalennaklam, Laili Nisuah (Middle East) thubuai, ramtamhuap minungpi lainatnak daan (international humanitarian law), hrinthlah canvo (rights of ethnic) le, Mediterranean kiangkap rampawl tthansohnak, Afro-Arab ttuankhawmnak thuhla tivek a phunphun ah kum sawmbi pali lenglo sung a tel.
           
Egypt le Israel karlak remdaihnak um ding ih tawlreltu lak khal ah a tel ih, African Ttangrual Pawlkom (Organization of African Unity) meeting, French le African Ram Hohatupawl Rampawl Tonrualnak Khawmpi (Summit Conference of French and African Heads of State) tivek khal ah Egyptian palaipawl vei tampi a rak hoha. Ram Ttangrual Pawlkom ih Huapkip Khawmpi khal ah 1979, 1982 le 1990 ttumpawl ah Egypt palaipawl a rak hoha fawn.
           
Mr. Boutros-Ghali hin Ph.D. degree hi Paris Phunsangtlawng ihsin 1949 ah a ngah. A thesis cu hmunramhuap pawlkompawl (regional organizations) thuhla hliakhlainak a si. 1946 ahkhan Cairo Phunsangtlawng ihsin Bachelor of Laws degree a rak ngah zo ih, Paris Phunsangtlawng ihsin ramkhellam dengfelphung (political science), sumsiamphung (economics) le senpi daan (public law) tivekpawl khal diploma ngah tiang a zir hai.
           
Cairo Phunsangtlawng ah Ramtamhuap Daan le Ramtamhuap Pehtlaihawknak (International Law and International Relations) subject ah 1949 ihsin 1977 tiang Professor a ttuan. 1974 ihsin 1977 tiang Arab Socialist Pawlpi (Arab Socialist Union) ih Kawmitti Laipi (Central Committee) le Ramkhellam Zungpi (Political Bureau) sungtel a si fawn.
           
A tuahttuanmi dang pawl kan zoh lala asile, Mr. Boutros-Ghali cu Columbia University ah Fulbright Research Scholar (1954-1955), 1963-1964 sung Hague Ramtamhuap Daan Academy Zirhliahnak Laipi  (Centre of Research of The Hague Academy of International Law) ah Tirhhmuhtu (Director), 1967-1968 sung Paris Phungsangtlawng ih Daan Faculty ah Tlawngtu Professor(Visiting Professor) tivekpawl khal an tel. Cuihlei ah Africa, Asia, Europe, Latin America le North America ih phunsangtlawng tampi ah ramtamhuap daan le ramtamhuap pehtlaihawknak vei tampi a zirh fawn.
           
1965 ihsin Ramtamhuap Daanlam Egyptian Senpihlawm (Egyptian Society of International Law) ah Hotu (President); 1975 ihsin Ramkhellam le Ningkhawnglam Zirnak Laipi (Centre of Political and Strategic Studies/ Al-Ahram) ah Hotu; 1978 ihsin Hague Ramtamhuap Daan Academy ih Curatorium Administrative Council ah sungtel; 1978 ihsin Academie mondiale pour la paix (Menton, France) ih Dengfelphunglam Kawmitti (Scientific Committe) sungtel; le 1979 ihsin Rome ih Ramtamhuap Zeizok Zirthlurhtlawng (Institute affari internazionali) ih sungtel tivekpawl khal a si.

Ramtamhuap Hnattuantu Pawlkom (International Labour Organisation) khal ah 1971 ihsin 1979 tiang Kawmitti sungtel a si fawn. Alahram Iqtisadi timi daan lam camnei ca khal a suah ih 1960 ihsin 1975 tiang amah in zohfeltu a ttuan. Cuihlei ah Al-Seyassa Al-Dawlia timi thla thum vei khat suak cazual khal a suah ih 1991 tiang amah in zohfeltu a ttuan. Cahram le cabu tamzet a nganmipawl cu hmunramhuap le ramtamhuap zeizokpawl, daan le rampalaithiamnak (diplomacy), le ramkhellam  dengfelphung pawl luhcilhnak an si hai.
           
A tuahttuanmipawl ruangah, Mr. Boutros-Ghali hin ram 24 hnen ihsin upat sunlawihnak le laksawng phunphun a ngah. Cumi rampawl ahcun Belgium, Italy, Columbia, Guatemala, France, Ecuador, Argentina, Nepal, Luxembourg, Portugal, Niger, Mali, Mexico, Greece, Chile, Brunei Darussalam, Germany, Peru, C&ocircte d’Ivoire, Denmark, Central African Republic, Sweden le Republic of Korea pawl an tel hai. Cuihlei ah Sovereign Military Order of Malta a ngah fawn.
           
Moscow ih Russian Academy of Sciences in upatpeknak daan doctorate (September 1992), Paris ih  l’Institut d’etudes politiques de  in upatpeknak doctorate (January 1993) ; Boston khawpi ih World Affairs Council in Christian A. Herter Memorial Award (March 1993); Belgium ih The Catholic University of Louvain in upatpeknak doctorate (April 1993); Italian-sirhsan (Italian-based) Together for Peace Foundation in Man of Peace sunlawih laksawng (July 1993); Quebec ih University of Laval in upatpeknak doctorate (August 1993); New York ih African-American Institute in Arthur A. Houghton Jr. Star Crystal Award (November 1993) tivekpawl thawn an sunlawih hai.
           
Cuihlei ah, Moscow ih Russian Academy of Natural Sciences in upatpekmi sungtel (honorary membership) sinak (April 1994); Moscow ih Russian Academy of Sciences in upatpekmi ramleng sungtelsinak (honorary foreign membership; April 1994); Minsk khawpi ah Academy of Sciences of Belarus in upatpekmi ramleng sungtelsinak (April 1994); University Carlos III of Madrid in upatpeknak doctorate (April 1994); Washington D.C ih School of Foreign Service at Georgetown University in upatpeknak degree (May 1994); Canada ram Brunswick ah University of Moncton in ramtamhuap daanlam hrangih upatpeknak doctorate (August 1994); tivek le University of Bucharest (October1994), University of Haifa (February 1995), University of Baku (October 1994), University of Yerevan (November 1994), University of Vienna (February 1995), le University of Melbourne (April 1995) pawl hnen ihsin ramtinhuap daanlam upatpeknak doctorate; le Canada ih Carleton University ihsin upatpeknak doctorate (November 1995) pawl a ngah. Yale University ih Berkeley College in tthianrual ah a pom (March 1995) ih, International Understanding and Social Achievement laksawng Onassis Award khal a ngah fawn (July 1995). France ram ih University Montesquien of Bordeau (March 1996) in upatpeknak doctorate, le Republic of Korea ram, Seoul khawpi ih Koryo University in upatpeknak doctorate khal an pe a si (April 1996).
           
Mr. Boutros-Ghali hi Cairo ah 1922 November 14 ah a suak. A nupi cu Leia Maria Boutros-Ghali a si.

No comments: